blogul meu

Amestec penru regenerarea fiCatului

DA CLICK NUMAI LUCRURI INTERESANTE SI IEFTINE

4. Rostopasca, pufulita si anghinarea


 Acest trio de plante este fara indoiala imbatabil in lupta cu bolile de ficat.
Rostopasca (Chelidonium majus) este materia prima pentru aproape 20 de medicamente contra bolilor hepatice produse in Occident (Franta, Elvetia, Germania), fiind recunoscuta pentru proprietatile sale antivirale (este eficienta in toate tipurile de hepatita A, B, C, D, E), drenoare si regenerative ale celulei hepatice. 
Anghinarea (Cinara scolymus), pe langa calitatea sa de tonic hepatic neintrecut, are darul de a ajuta ficatul sa-si recapete structura normala (element extrem de important la persoanele cu ciroza in faze avansate). 
Pufulita (Epilobium montana, E. hirsutum) este un remediu de mare traditie in medicina populara romaneasca, extrem de eficient in ciroza si hepatita. 
 Mod de preparare: fiecare planta se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne prin sita fina pentru faina alba. Anghinarea si pufulita se amesteca in proportii egale, apoi se ia 1 lingurita din acest amestec, la care se adauga un varf de cutit (0,25 g) de pulbere de rostopasca. Se iau patru asemenea doze pe zi, pe stomacul gol. Planta se tine sub limba 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa. Tratamentul dureaza minimum 6 luni in hepatita acuta si cronica si 2 ani in ciroza hepatica. In diskinezie biliara, colecistita, dispepsii se fac cure de cate doua saptamani cu o saptamana pauza. Observatii importante: - este foarte important ca pulberea de rostopasca sa fie dozata separat, deoarece are o toxicitate ridicata si amestecata neomogen cu alte pulberi poate produce otraviri prin supradozare.

PISICI DE MARCA

Click Dame de companie
DA CLICK!!!!!PARFUMURI BUNE SI LA PRETURI REDUSE

baner

Pisicute- sweet little cats

DA CLICK numai tratamente naturiste SI PRODUSE FOARTE IEFTINE

Dating site

PASATUL MOMARLANESC CU BRANZA DE OAIE SAU DE POST

 MANCARE OMOLOGATA, FARA ADITIVI, FARA COLORANTI, FARA CHIMICALE

Păsatul cu brânză de oaie

Porumbul măcinat mai MARE (numit „păsat” în această formă) se pune „la moi”, în apă, de seară până dimineaţă. Se decantează pleava ce iese la suprafaţă. În căldare se pune jumătate apă, după ce, în prealabil, a fost unsă cu un „mătăuz” cu unsoare, pentru ca păsatul să nu se lipească. Se pun 3-4 găleţi din păsat în apă clocotită. La această operaţie participă doi bucătari: unul mestecă încontinuu iar celălalt toarnă, încet, păsatul din săculeţ. În căldare se va amesteca, apoi, tot timpul cu o spetează lungă din lemn, special meşteşugită pentru acest lucru. Căldarea pentru păsat este confecţionată din aramă şi are o capacitate de 40 de litri. În satul tradiţional se folosea „căldarea de băcie”, adică cea care se folosea la stână pentru prepararea jintiţei, având capacitatea de 80 de litri. Inconvenientul era că atunci când era nevoie de ea vara, trebuia coborâtă de la munte. Acum fiecare parohie (şi fiecare sat) are căldarea sa proprie. Pe toată durata fierberii păsatului se înlătură pleava şi, dacă mai e cazul, şi spuma. Când păsatul este gata fiert, se adaugă 20-30 pachete de unt sau margarină. Se dă jos căldarea de pe foc şi se adaugă 10-12 kg de brânză de oaie fărâmiţată cu mâna. În tot acest timp se mestecă în păsat, iar cantitatea de brânză poate fi suplimentată, după gust. Nu se adaugă brânză de vacă deoarece aceasta nu este suficient de grasă şi, pe deasupra, la căldură se întinde. La păsatul de post, în loc de unt şi brânză, care sunt alimente de frupt, se adaugă margarină, ulei şi zahăr.

Păsatul constituie o mâncare tradiţională momârlănească a nedeilor şi a pomenilor.